Pentru că nu de mult am avut de înfruntat niște ”unde” care au incercat să mă abată de la traseu și evident de la ce mi-am propus eu cu acest demers și pentru că între timp apele s-au liniștit, am să vă rog pe cei care urmăriți acest blog și care ați fost afectați într-o oarecare măsură de cele întâmplate, să fiți buni și iertători. Nu am de gând să dau nici o explicatie celor care cred că le-o datorez pentru că, așa cum spunea cineva ”nu respect negocieri la care nu am luat parte!”
De curând am ascultat o melodie unde versurile din strofa unuia din artiști mi-au răsunat în cap ca un ecou al propriilor gânduri și mai ales sentimente. Așa că am să vă prezint in continuare aceste versuri:
”Am zis ca țin drumul drept oricât ar fi de greu,
Să lupt răbdător cu toți demonii din capul meu,
Ce incearcă mereu să mă abată de la traseu.
Azi mă uit in trecut si parcă nu mai sunt eu.
Să lupt răbdător cu toți demonii din capul meu,
Ce incearcă mereu să mă abată de la traseu.
Azi mă uit in trecut si parcă nu mai sunt eu.
Străbat lumea intreagă de-a lungul, de-a latul,
Pe drum borne de kilometraj de la un capăt la altu’,
Car un bagaj de cunoștințe, memorii si dorințe,
Din care scot muniție camarazilor de expediție.
Plecat din kilometrul 0, tacând ani la rând,
Interacționând cu restu, stând calm, râzând sau plângând,
Sentimente pure din instincte nealterate,
Cu timpu influențe nebune ma lasă cu instinctele lesinate.
Pe rute incepute si terminate, legând prietenii trainice
Ori vânturate de vremuri zbuciumate.
Inaintând pe străzi aglomerate, nu bat pasul pe loc,
Vreau să scap de oraș, frate, aici mă sufoc.
Kilometrajul creste, adun rele, produc necazuri,
Schimb macazul dar vântul schimbarii îmi crapă obrazul.
Băgam verde ca prazul, până cădea ambalaju,
Mă ridicam si mă prezentam: Mihai ca Viteazu’.
Nu fac nazuri, stau treaz cu mintea limpede,
Nu concep sa mai ard degeaba gazul.
 |
| Battle |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Stonehenge |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
| Woodhenge |
 |
| Puterea aburului |
